Rinita alergică este una dintre cele mai frecvente afecțiuni alergice și apare atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la particule inhalate, precum polenul, praful, mucegaiul sau părul de animale. Este cunoscută și sub denumirea de „febra fânului”, deși nu provoacă febră în mod obișnuit. Simptomele pot părea banale la început, dar atunci când se repetă sau persistă, pot afecta somnul, concentrarea, randamentul la muncă și starea generală de bine.

Ce este rinita alergică și de ce apare

Rinita alergică se declanșează când organismul identifică greșit un alergen drept pericol. În acel moment, sistemul imunitar eliberează substanțe inflamatorii, inclusiv histamină, care duc la strănut, secreții nazale, nas înfundat și mâncărimi.

Există două forme principale. Rinita alergică sezonieră apare mai ales primăvara, vara sau toamna, în funcție de perioadele de polenizare. Rinita alergică perenă este prezentă pe tot parcursul anului și este legată frecvent de acarienii din praful de casă, mucegai, păr de animale sau alergeni de interior. Expunerea la polen poate provoca și conjunctivită alergică, manifestată prin ochi roșii, apoși sau iritați.

Simptome rinita alergică: cum o recunoaștem

Cele mai comune simptome sunt strănutul repetat, nasul care curge, congestia nazală, mâncărimea nasului, a ochilor sau a gâtului și lăcrimarea. Unele persoane au și tuse seacă, presiune la nivelul sinusurilor, dureri de cap, oboseală sau scăderea mirosului.

Un indiciu important este contextul. Dacă simptomele apar după curățenie, după contactul cu animale, în sezonul polenului sau în anumite încăperi, cauza alergică devine mai probabilă. Spre deosebire de răceală, rinita alergică nu este contagioasă, nu produce de obicei febră și poate dura săptămâni sau luni, atât timp cât expunerea la alergen continuă.

Rinita alergică sau răceală?

Confuzia este frecventă. Răceala apare de obicei treptat, poate include dureri musculare, stare de rău, febră ușoară și secreții nazale care își schimbă consistența. Rinita alergică apare adesea rapid după expunere și se manifestă prin secreții apoase, strănut în salve și mâncărimi.

Dacă episoadele se repetă în aceeași perioadă a anului sau dimineața, după somn, este recomandat un consult la medicul alergolog. Testele alergologice pot identifica alergenii implicați și pot ajuta la alegerea unui plan corect de control.

Cum controlăm rinita alergică acasă

Primul pas este reducerea expunerii la alergeni. În sezonul polenului, ajută să ții ferestrele închise în zilele uscate și cu vânt, să aerisești după ploaie, să faci duș seara și să schimbi hainele după ce ai stat mult afară.

Pentru alergiile de interior, sunt utile aspirarea regulată, spălarea lenjeriei la temperaturi ridicate, folosirea huselor antiacarieni, reducerea umidității excesive și îndepărtarea mucegaiului. În casele cu animale, accesul acestora în dormitor ar trebui limitat, mai ales dacă simptomele sunt mai puternice dimineața.

Spălăturile nazale cu soluție salină pot ajuta la îndepărtarea alergenilor și la reducerea senzației de nas încărcat. Sunt o măsură simplă, fără efect de dependență, dar trebuie făcute cu apă sterilă, fiartă și răcită sau soluții special pregătite.

Tratament pentru rinita alergică

Tratamentul depinde de severitatea simptomelor. Antihistaminicele pot reduce strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale. Spray-urile nazale cu corticosteroizi sunt considerate printre cele mai eficiente opțiuni pentru simptomele nazale persistente, mai ales congestia. Unele ghiduri menționează și asocierea dintre corticosteroid intranazal și antihistaminic intranazal pentru forme moderate sau severe.

Decongestionantele pot oferi ușurare pe termen scurt, dar spray-urile nazale de acest tip nu trebuie folosite multe zile la rând, deoarece pot agrava congestia. Persoanele cu hipertensiune, boli cardiace, glaucom, sarcină sau tratamente cronice ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a lua medicamente pentru alergie.

Când este necesar consultul medical

Consultul este recomandat dacă simptomele persistă, afectează somnul, provoacă respirație dificilă, se asociază cu astm sau nu se ameliorează cu măsuri obișnuite. În cazurile confirmate, medicul poate recomanda imunoterapie alergen-specifică, sub formă de injecții sau administrare sublinguală, pentru reducerea sensibilității la alergen pe termen lung.

Rinita alergică poate fi ținută sub control, dar cere consecvență. Identificarea alergenilor, igiena corectă a locuinței, tratamentul potrivit și monitorizarea simptomelor pot transforma o problemă supărătoare într-o afecțiune gestionabilă zi de zi.