Este o procedură esențială în diagnosticarea și evaluarea bolilor cardiovasculare, mai ales atunci când se suspectează blocaje sau îngustări care pot duce la infarct miocardic.

Ce este coronarografia și când este recomandată

Coronarografia, cunoscută și sub denumirea de angiografie coronariană, presupune injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare, urmată de realizarea unor radiografii speciale care permit medicilor să observe cu precizie fluxul sangvin. Procedura este minim invazivă și se efectuează într-un laborator de cateterism cardiac.

Aceasta este recomandată în special pacienților care:

• prezintă dureri în piept (angină pectorală) persistente sau în creștere;
• au avut un infarct miocardic;
• au rezultate anormale la teste non-invazive, cum ar fi electrocardiograma de efort;
• urmează să fie supuși unei intervenții chirurgicale pe cord.

Cum se desfășoară procedura de coronarografie

Investigația începe prin introducerea unui cateter subțire într-o arteră, de obicei la nivelul încheieturii mâinii (artera radială) sau în zona inghinală (artera femurală). Cateterul este ghidat până la inimă, unde se injectează substanța de contrast. Cu ajutorul razelor X, medicii pot vizualiza cu exactitate starea arterelor coronare și pot identifica eventualele blocaje sau îngustări.

Procedura durează în general între 30 de minute și o oră și, în majoritatea cazurilor, pacientul este treaz, fiind sedat ușor pentru confort. După finalizarea investigației, pacientul trebuie să rămână sub observație câteva ore pentru monitorizare.

Riscuri și posibile complicații

Deși coronarografia este considerată o procedură sigură, există anumite riscuri, mai ales la pacienții cu afecțiuni preexistente sau alergii la substanța de contrast. Printre complicațiile posibile se numără:

• reacții alergice la substanța de contrast;
• hematoame sau sângerări la locul de introducere a cateterului;
• aritmii cardiace;
• infarct miocardic (foarte rar).

Ce se întâmplă după coronarografie

După finalizarea procedurii, pacientul va rămâne în spital între câteva ore și o zi, în funcție de evoluția stării sale. Dacă coronarografia indică blocaje semnificative, medicul poate decide efectuarea imediată a unei angioplastii – procedură prin care se deschid arterele îngustate cu ajutorul unui balon sau se montează un stent.

Pacientul va primi recomandări clare privind regimul alimentar, efortul fizic și medicația post-investigație. În general, reluarea activităților normale este posibilă după câteva zile.

Coronarografia în România – accesibilitate și costuri

În România, coronarografia este disponibilă atât în spitale publice, cât și în clinici private. În cadrul sistemului public, procedura poate fi decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu trimitere de la medicul specialist. În mediul privat, costurile pot varia între 3.000 și 6.000 de lei, în funcție de complexitatea cazului și de serviciile incluse.

Este important ca orice suspiciune de boală coronariană să fie investigată la timp, iar coronarografia reprezintă una dintre cele mai fiabile metode de diagnostic.