Anasonul este o plantă aromatică folosită de secole în bucătărie și în remedii tradiționale, mai ales datorită aromei intense, ușor dulci, care amintește de lemn dulce. Partea cea mai utilizată este sămânța, bogată în uleiuri volatile, dintre care anetolul este responsabil pentru mirosul specific.

În gospodărie, anasonul este apreciat pentru efectele sale carminative, adică ajută la reducerea balonării și a disconfortului digestiv, mai ales după mese mai grele.

Este folosit frecvent și în ceaiuri pentru gât iritat sau tuse ușoară, datorită senzației de calmare pe care o oferă. În plus, aroma lui poate împrospăta respirația, motiv pentru care apare în unele amestecuri de plante sau produse pentru igienă orală.

Important de reținut: dacă ai afecțiuni cronice, ești însărcinată sau iei tratamente constante, e mai prudent să folosești anasonul în cantități culinare și să ceri sfatul medicului înainte de utilizări concentrate.

Cultivarea anasonului în grădină: sol, lumină și temperatură

Pentru cultivare, anasonul preferă un loc însorit, cald, cu sol afânat și bine drenat. Nu îi place excesul de apă și nici solul greu, argilos, unde apa băltește. În schimb, se simte bine în pământuri ușoare, cu fertilitate moderată și structură bună.

Anasonul se cultivă, de regulă, prin semănat direct, fiindcă rădăcina nu iubește transplantarea. Semințele se pun când solul s-a încălzit și nu mai există risc de frig persistent. Pentru o răsărire uniformă, ajută să menții umiditatea constantă în primele săptămâni, fără să îneci zona de semănat.

Distanțarea între rânduri și între plante contează, fiindcă aerisirea reduce riscul de boli și ajută plantele să se dezvolte armonios. În grădinile mici, anasonul poate fi cultivat și pe straturi înguste, cu grijă să nu fie umbrit de plante înalte.

Îngrijirea culturii de anason: udare, plivit, fertilizare

Anasonul nu este o plantă pretențioasă, dar are câteva cerințe simple:

• Udare moderată: mai ales la început și în perioadele secetoase; solul trebuie să fie reavăn, nu ud permanent.
• Plivit regulat: în primele faze, buruienile îl pot sufoca ușor, pentru că pornește lent.
• Fertilizare echilibrată: un compost matur încorporat înainte de semănat este suficient în multe grădini; excesul de azot poate duce la multă frunză și semințe mai puține.

Recoltarea anasonului: când se culeg semințele și cum se usucă

Recoltarea se face când umbrelele de semințe încep să se îngălbenească și să se usuce, iar semințele capătă culoarea specifică și se desprind mai ușor. Un truc practic este să tai inflorescențele când sunt aproape mature și să le lași la uscat într-un loc aerisit, ferit de soare direct, pe hârtie sau într-un săculeț, ca să nu pierzi semințele care cad.

După uscare, freacă ușor umbrelele pentru a elibera semințele, apoi cerne-le de resturi. Păstrează anasonul în borcane bine închise, la întuneric, ca să protejezi uleiurile volatile. Dacă îl macini, aroma se eliberează rapid, deci e mai bine să macini doar cât folosești.

Utilizarea anasonului: în bucătărie, ceaiuri și gospodărie

În bucătărie, anasonul este excelent în:

• produse de patiserie, biscuiți, cozonaci și prăjituri aromate
• compoturi și gemuri, mai ales cu mere sau pere, pentru o notă caldă
• amestecuri de condimente pentru murături și lichioruri aromatizate, acolo unde este permis și potrivit

Pentru ceai, se folosesc de obicei semințele ușor zdrobite, ca să elibereze aroma. În gospodărie, anasonul mai este utilizat și pentru parfumarea naturală a unor amestecuri de plante uscate sau a dulapurilor, datorită mirosului persistent.